Hramul bisericii Sfântul Ludovic din Poiana Codrului a adunat enoriaşii din sat, indiferent de confesiune.
În fiecare an, de hramul bisericii Sfântul Ludovic, se adună enoriaşii romano-catolici din Poiana Codrului în număr mare, iar anul acesta, pe aceştia i-au onorat cu prezenţa şi părintele greco-catolic, părintele ortodox, respectiv reprezentanţii cultelor amintite din sat.
Nu întâmplător, sărbătoarea Sfântului Ludovic i-a adunat pe toţii. Marele protector al valorilor creştine a rămas exemplu şi pentru buna comunicare, pentru căutarea comuniunii. La începutul Sfintei Liturghii celebrată în două limbi, parohul comunităţii din Poiana Codrului, Ioan Roman, decan de Baia Mare a salutat pe invitaţii şi pe enoriaşii veniţi în număr mare, şi a accentuat prezenţa şi a pelerinilor, acelora care au rădăcini în sat şi se întorc an de an, ca să aducă mulţumire lui Dumnezeu, celebrând hramul în cinstea Sfântului Ludovic al IX-lea, regele Franţei. "În timpul furtunii, copacii răspund cu rădăcinile. Un copac fără rădăcină cade. Rădăcinile noastre, de fapt nu sunt altcineva decât Cristos. În momentul în care se usucă rădăcinile, se usucă şi coroana" - spunea părintele.
În predica sa, decanul Ioan Roman a făcut tabloul acelei perioade în care Ludovic al IX-lea a trăit, numindu-l pe acesta un om al rugăciunii şi păcii: "Pentru conflict, pentru duşmănie, pentru ceartă şi pentru ură nu este greu să găseşti un motiv. Ne putem certa pentru orice. Dar a face pace, a comunica cu celălalt, a-l cinsti şi respecta din faptul că îl ascult, şi înainte să judec, întreb - acestea sunt lucruri pe care le poate face un om al rugăciunii, un om, care trăieşte din Duhul Sfânt. Cine este în relaţie cu Duhul Sfânt este capabil să comunice. Cine nu este în relaţie directă cu Duhul Sfânt, nu va fi capabil să comunice niciodată. Şi vedem că azi bunicii nu se înţeleg cu nepoţii, soţul cu soţia, părinţii cu copiii... Vorbesc aceeaşi limbă, dar parcă ar fi în turnul lui Babel, nu se înţeleg unul cu celălalt. Ştiţi de ce? Pentru că li se îndepărtează inimile, pentru că se îndepărtează ei personal de Dumnezeu. Sfântul Ludovic, regele Franţei a fost un om al comunicării, un om al rugăciunii, al Duhului Sfânt. Un astfel de om - care caută prezenţa lui Dumnezeu - ştie să comunice, pentru că Dumnezeul îl învaţă să comunice, pentru că vede lumea cu ochii şi din prisma lui Dumnezeu."
Atmosfera familială s-a păstrat şi pe după Sfântă Liturghie, când credincioşii ieşiţi din biserică erau întâmpinate cu mese cu bunătăţuri: multe prăjituri şi băuturi răcoritoare. Discuţiile i-au ţinut pe mulţi sub umbra copacilor din curte.
