Surorile congregaţiei Fiicele Mici ale Inimii lui Isus ajută permanent peste 50 de copii şi peste 50 de familii din Baia Mare, prin diferitele proiecte ale fundaţiei Sacro Cuore - surorile sunt de 25 de ani prezente în Dieceză.
Binecunoscute sunt surorile Fiicele Mici ale Inimii lui Isus în Baia Mare, dar în întreaga Dieceză Romano-Catolică de Satu Mare, datorită credinţei lor vii şi a activităţilor caritative, pe care le realizează prin fundaţia Sacro Cuore. Congregaţia s-a făcut prezentă în Dieceză în 1994, în urmă cu 25 de ani, aniversarea fiind o ocazie de a sta de vorbă cu Sora Rosalba Gallarotti, întemeietoarea fundaţiei, respectiv Claudia Cufoian, preşedintele Fundaţiei Sacro Cuore.
Sora, cum era începutul şi primii ani în Baia Mare?
Sr. Rosalba Gallarotti: Congregaţia a ajuns în Dieceza Romano-Catolică de Satu Mare în anul 1994, în Baia Mare, la Ferneziu. Atunci s-a înfiinţat o casă, iar primele activităţi erau de tip oratoriu. S-a făcut şi un mic centru de zi, unde primeam copii, dar era o situaţie destul de dificilă, căci nu era spaţiu suficient. Eu am sosit în 1996 şi m-am gândit să ne organizăm puţin mai bine din acest punct de vedere. Începând cu anul 1996 am început să acordăm ajutor persoanelor şi familiilor sărace, activitate pe care o continuăm şi astăzi. În fiecare lună, sprijinim cu alimente, îmbrăcăminte sau medicamente aproximativ 55 familii nevoiașe, iar de Crăciun numărul acestora crește. Vrem să ţinem deschis acest mic proiect, pentru că mi se pare important să fim mereu alături de cei care suferă.
Congregaţia ne-a susţinut economic şi s-a înfiinţat Fundaţia Sacro Cuore în 2000. Nu aveam experienţă în domeniu, carisma Congregaţiei fiind legată de pastoraţie şi ajutor în pastoraţie. Eu eram profesoară şi directoare de şcoală la Milano. Dar am primit ajutor, am găsit colaboratori buni, cum este Claudia Cufoian, care lucra deja în domeniul social. Am început să lucrăm împreună, în anul 2000 am deschis primul proiect, casa de tip familial „Casa Bucuriei – mons. A. Boccio”. În anul 2004 am deschis Centrul de zi „Casa Zâmbetelor” pentru copii școlari. În casa de tip familial, în momentul de față locuiesc şase fete. În centrul de zi, copii înscrişi sunt 45, toți provenind din familii cu probleme sociale și economice.
Cum aţi intrat în contact cu aceste familii?
Sr. Rosalba Gallarotti: La început, împreună cu câteva credincioase generoase din biserică mergeam în casele lor. În timp, numărul familiilor care solicitau ajutor a crescut. Acum, cu ajutorul asistentului social facem o anchetă socială, verificăm situația concretă a familiei și, în măsura în care este posibil, venim în sprijinul acesteia. Am înţeles că nevoile familiilor sunt multiple, dar ne-am hotărât să investim mai mult în educația copiilor și, prin urmare, am înfiinţat un centru de zi pentru copiii școlari din familiile care sunt cazuri sociale.
Deoarece am constatat că acei copii care nu au frecventat grădinița au mari probleme în clasa pregătitoare, ne-am gândit să înființăm proiectul „Prichindel – O șansă la educație”, prin care susținem financiar un număr de 15 copii preșcolari pentru ca aceștia să poată frecventa grădinița cu program prelungit. Reușim să ajutăm acești copii și fiindcă persoane generoase din biserică se implică, formând un grup de sprijin pentru educația copiilor.
Dar dacă bine știu, aveți și un apartament protejat pentru fetele mai mari?
Sr. Rosalba Gallarotti: Da, avem un apartament protejat pentru fetele care au împlinit 18 ani și care au încheiat parcursul în Casa de tip familial, dar și pentru alte tinere din familii nevoiașe. În momentul de față, în locuința protejată locuiesc două tinere, altele urmează să vină în curând.
Pentru a putea susține financiar proiectele sociale ale Fundației noastre, în anul 2007 am înființat Patiseria „Cuore-Inimă de Copil”.
Ce fel de ajutor mai primiţi pentru proiecte şi din ce surse?
Claudia Cufoian: Important este că toate proiectele Fundaţiei sunt susţinute de către un grup de voluntari. Centrul de zi în special, dar şi ajutorarea familiilor sărace se desfăşoară cu ajutorul voluntarilor. Sunt persoane binevoitoare, cu inimă mare, dar şi adolescenți din liceele din Baia Mare. Tinerii vin o dată sau de două ori pe săptămână şi ajută copiii în diversele lor activităţi. În plus, în fiecare vineri după-masă, timp de două ore au activităţi de formare a grupului de voluntari. Deci, pe de o parte îi ajută pe cei mai mici, pe de altă parte se formează ca tineri şi cresc, ca şi grup de adolescenţi, ca prieteni. Formarea lor este complexă, de la activităţi interactive - care ajută să socializeze, să relaţioneze bine - până la activităţile spirituale. De exemplu periodic mergem în capelă, avem o activitate de rugăciune, în care ne rugăm împreună pentru copiii din centrul de zi, pentru familiile lor, pentru ei înşişi, pentru diferitele probleme care există. Se sensibilizează şi din acest punct de vedere. Noi le propunem tinerilor ca un an de zile din viaţa lor să urmeze parcursul acesta formativ, în care fac experienţa de a dărui din timpul lor, din cunoştinţe, din talente. Sunt tineri, care deja de trei, patru ani continuă şi spun că, într-adevăr, s-au dezvoltat ca persoane şi se sensibilizează înspre ideea de voluntariat, care este foarte importantă!
Apoi avem donaţii, sponsorizări, veniturile din Patiserie. De asemenea, Centrul de zi este sprijinit de Direcția de Asistență Socială din Baia Mare.
Privind structura câţi angajaţi are fundaţia şi câţi voluntari?
Sr. Rosalba Gallarotti: Angajaţii Fundaţiei sunt şase iar la Patiserie lucrează opt persoane. Grupul de voluntari care se întâlnesc săptămânal este de aproximativ 40 de adolescenţi. Dar, cum am mai amintit, sunt şi familii, sunt doamnele din „Familia Inimii lui Isus” care ne ajută atât în proiectul „Prichindel” cât și la distribuirea pachetelor pentru săraci.
Soră, aţi făcut un calcul, câte fete, câţi copii au păşit pragul Fundaţiei de până acum?
Sr. Rosalba Gallarotti: Mulţi... În casa de tip familial au crescut până în prezent aproximativ 40 copii, iar prin Centrul de zi au trecut peste 500.
Şi cu cei care au plecat şi şi-au întemeiat o familie mai ţineţi legătura, le mai urmăriţi vieţile?
Sr. Rosalba Gallarotti: Cu mulţi ţinem legătura. Mulţi, care au plecat în străinătate, când vin acasă ne fac vizite, iar alţii ne contactează telefonic de câteva ori pe an. Este o bucurie de fiecare dată când ne vizitează sau ne sună.
Cum se desfășoară o zi în casa de tip familial, în centrul de zi?
Claudia Cufoian: În Centrul de zi, desfășurăm activități educative, formative, de suport psihologic și activități recreative. Practic, la întoarcerea de la de la şcoală, copiii servesc masa de prânz - felul unu, felul doi şi desertul -, după care au timpul de recuperare şcolară, cu ajutorul voluntarilor, iar apoi urmează diferite activități. De exemplu, luni este activitatea de joacă organizată: este foarte important pentru copii să înveţe să se joace respectând anumite reguli. Marţi se desfășoară o activitate de dezvoltare personală, dezvoltare psihosocială: fie poveste educativă, educaţie civică, desen ghidat de poveste... Miercuri este ziua în care vizionează un film sau un desen animat, care de fiecare dată este ales pentru a fi educativ. Joi este ziua de cateheză, iar vineri este ziua în care copiii au parte de animaţie. Fie un mini curs de dans, jocuri, concursuri, desen, pictură, cântece... Sunt activităţile de animaţie.
Centrul de zi este deschis și în timpul vacanţelor, când copiii au mai multe activităţi recreative. În vacanţele de vară participă la toate activităţile estive ale Fundaţiei, în plus au parte de două săptămâni de tabără la Ocna Şugatag, în Centrul Convivium.
În afară de catehezele săptămânale, în timpul Adventului sau a Postului Mare sunt organizate şi programe specifice timpului liturgic.
Fetele din casa de tip familial au un program care se împarte între școală, pregătirea temelor, activitățile gospodărești și activitățile recreative. Duminica participăm împreună la Sfânta Liturghie. Fetele participă și la programul de cateheză din parohie, la Biserica Sfântul Anton unde fac și pregătirile pentru Sfânta Împărtăşanie, pentru Mir... Se simt bine în comunitea fraților franciscani; este o comunitate frumoasă. Participă cu drag la viaţa parohiei.
Putem să spunem că activitățile pe care le desfășurăm sunt atât sociale cât și pastorale, deoarece nu ne limităm doar la ajutorarea propriu-zisă, ci oferim copiilor și tinerilor şi o educaţie religioasă. Trebuie să pornim de la educaţie, dacă vrem să ajutăm cu adevărat. Dar trebuie să menţionez că noi sprijinim toți copiii, indiferent de confesiunea religioasă din care fac parte.
Cum vedeţi viitorul Fundaţiei Sacro Cuore, a tuturor proiectelor, pe care le-aţi început?
Sora Rosalba Gallarotti: Noi privim spre viitor cu încredere. Sperăm să putem continua proiectele noastre, dezvoltând activitățile. Trebuie să avem mereu în vedere care sunt exigenţele şi problemele societăţii în care trăim pentru a putea găsi răspunsurile cele mai potrivite. Vrem să fim o prezență de calitate atât în activităţile sociale cât şi în activităţile de formare ale copiilor și tinerilor.
