Episcopii Bisericilor istorice maghiare și colaboratorii acestora din domeniul carității s-au întâlnit la Satu Mare, la Palatul Episcopal, pentru a acorda, ca rezultat al unei consfătuiri extraordinare, o asistență coordonată refugiaților războiului ruso-ucrainean precum și maghiarilor care trăiesc în Transcarpatia.
Întâlnirea a început cu rugăciunea comună a episcopilor și a colaboratorilor lor în Capela Episcopală, iar după intonarea imnului, episcopul diecezan Eugen Schönberger i-a salutat pe oaspeți în sala de conferințe.
La întâlnire a participat Márta Popovici Palojtay, colaboratoare a Consiliului Pastoral al diecezei de Mukacevo, care și-a împărtășit, ținând cont de situația actuală, experiența de coordonator al celulei de criză.
La întâlnire, precum și la conferința de presă care a urmat despre situația din Transcarpatia, a spus că și pe localnici i-a luat prin surprindere starea de război, iar, aproximativ, în primele douăsprezece ore, numeroase familii au părăsit țara. „De parcă ar fi explodat o bombă, care ne-a spulberat universul obișnuit de până acum, fără să vedem încă unde sunt bucățelele ei. Ne temem că lucrurile nu vor mai putea fi rearanjate ca înainte.” – a spus Marta. Aceasta a mai adăugat că au avut parte de un ajutor extraordinar din partea țărilor vecine și a fost înălțător să vezi câtă solidaritate au localnicii unii cu alții. Multe dintre familiile distruse, care nu au trecut granița în primele douăsprezece ore, au fost prinse acolo, iar bărbații trebuie să fie pregătiți că, dacă nu au fost încorporați în armată până acum, vor fi luați mai devreme sau mai târziu. Oamenii care locuiesc acolo s-au refugiat imediat, lăsându-și acolo bunurile și, din păcate, rudele mult mai în vârstă.
Coordonarea celulei de criză anticipează o criză umanitară prelungită: o mulțime de refugiați săraci sosesc din Ucraina interioară, din zonele de război, inclusiv cei care călătoresc spre Occident, dar unii rămân pe loc și își așteaptă soarta. Între timp, alimentele sunt din ce în ce mai puține, iar aprovizionarea cu combustibil este întreruptă.
Bisericile locale pot oferi propriilor credincioși doar perspectiva mântuirii, astfel încât speranța să le umple viața de zi cu zi. Totuși, pe lângă aceasta, nici asistența financiară nu trebuie neglijată, Márta Popovici Palojtay subliniind că vor face tot ce le stă în putere. A devenit posibilă demararea transporturilor cu ajutoare, ceea ce nu era posibil înainte, dar a evidențiat și a cerut ca nimeni să nu pornească spre Ucraina cu ajutoare, ci mai întâi să contacteze o organizație și să citească neapărat informațiile de pe site-ul Caritas-ului Diecezan Sf. Martin.
Întrebată de presă, Márta Palojtay a numit Transcarpatia o insulă a păcii, adăugând că, totuși, zona nu este lipsită de atmosfera de război. Sunt foarte mulți refugiați care vin în mediul rural, așa că locurile de cazare sunt aproape pline, stocurile se epuizează, iar majoritatea magazinelor sunt închise, învățământul este suspendat, sistemul bancar funcționează cu întreruperi sau deloc.
Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate a Transilvaniei, a declarat că scopul adunării nu a fost altceva decât „cum să ajutăm cât mai bine?”. În opinia sa, este responsabilitatea liderilor bisericii să coordoneze acordarea de ajutoare. În cadrul întâlnirii episcopilor celor patru biserici istorice s-au abordat aspecte specifice, pe care aceștia le pot discuta pentru a-i ajuta împreună pe cei cu dificultăți. A fost de părere că ”acum a venit într-adevăr momentul ca entuziasmul inițial să fie urmat de o activitate de într-ajutorare coordonată”.
István Csűry, episcopul reformat de pe lângă Piatra Craiului, a subliniat că eparhia sa a primit refugiații care soseau la graniță la Halmeu practic din primul moment. Casa tineretului din Tarna Mare a fost transformată într-un adăpost, la care apar în fiecare zi zece până la douăzeci de persoane, care nu vor să rămână aici permanent, ci doar temporar.
István Kovács, episcopul unitar, a numit rugăciunea de deschidere un punct de plecare important pentru întâlnire. El a afirmat că, pe lângă rugăciune, un scop important al adunării a fost acela de a permite bisericilor să-și sincronizeze activitățile caritative. István Kovács consideră că este important, nu numai să ne concentrăm asupra refugiaților, ci și să îi ajutăm pe cei care au rămas pe loc. S-a bucurat că cei din Transcarpatia au fost prezenți, astfel încât să poată obține informații nemijlocite, putând să se conecteze prin zoom la consultare și Sándor Fábián, episcopul reformat al Transcarpatiei precum și András Juhász, șeful serviciului de caritate reformat din Ungaria. În cele din urmă, și-a exprimat încrederea în rugăciunea comună și solidaritate.
Zoltán Dezső Adorjáni, Episcopul Bisericii Evanghelice Luterane, i-a asigurat pe reprezentanții celorlalte biserici că se vor implica pe deplin în cooperare, întrucât au fost susținătorii unor soluții pe termen lung încă din primul moment. Asociația de femei, diaconia și episcopia au început să organizeze o colectă la nivel național în vederea refacerii așezărilor afectate de război. Episcopul a considerat că donația de bani este cea mai practică, deoarece crede că poate fi menținută pe termen lung. În cadrul conferinței de presă, acesta a primit un mesaj despre o familie de patru persoane care își caută cazare pentru o lună, subliniind că încearcă și ei să participe la asistența pe termen scurt.
László Kerekes, episcopul auxiliar de Alba Iulia, a menționat ca un bun exemplu că în dieceza sa s-au strâns donații, inclusiv alimente și bani. A reliefat și îndemnul Papei Francisc la rugăciune și post, și a menționat că Arhiepiscopul Gergely Kovács a dispus și o colectă diecezană.
Csaba József Pál, episcopul de Timișoara, a anunțat, de asemenea, o colectă pentru prima duminică. El a apreciat întâlnirea ca fiind importantă și utilă, subliniind că, astfel, nu trebuie să aflăm fiecare în parte unde și cum să ajutăm, ci ascultându-i pe cei implicați, bisericile maghiare din Transilvania pot colabora pentru a oferi un ajutor util celor care au într-adevăr nevoie. Și dieceza de Timișoara se străduiește să evalueze eventualele locuri de cazare, ba, mai mult, există deja un număr mare de locuri de cazare pentru a fi oferite victimelor. Și satele ortodoxe ucrainene din zonă i-au atras pe refugiați, iar hotelurile din jurul lor sunt deja în mare parte aglomerate, în ciuda faptului că Timișoara este mai departe de granița româno-ucraineană.
Episcopul diecezan de Oradea, László Böcskei, a vorbit despre două etape importante ale acordării de asistență. Organizarea instantanee a avut loc și în dieceza de Oradea, când credincioșii au adunat alimente și haine și s-au alăturat altor inițiative, astfel încât au fost gata să facă donații Transcarpatiei din primele ore. Din cauza viitorului imprevizibil, episcopul a vorbit și despre asistența acordată pe termen lung, subliniind că dieceza sa nu se învecinează cu Transcarpatia, dar se consideră totuși importantă asigurarea condițiilor de locuit, care presupun și aprovizionarea, la dispoziția refugiaților, pentru care s-a deschis o evidență separată. Arhiereul a subliniat că au loc consultații zilnice cu autoritățile locale, cu care coordonarea este importantă și din punctul de vedere al unei viziuni pe termen lung, chiar și în ceea ce privește angajarea sau școlarizarea.
Referitor la contextul spiritual, episcopul László Böcskei a spus că, în ceea ce privește rugăciunea, a fost instituită într-adevăr o rugăciune interconfesională. Ca exemplu, el a menționat peste două sute de doamne care s-au rugat împreună pentru pace de Ziua Mondială a Asociațiilor de Femei. El a subliniat în final că și oamenii pot face multe, dar pacea vine de fapt de la Dumnezeu.
La conferința de presă, episcopul Eugen Schönberger, în calitate de gazdă, a fost ultimul care s-a referit la faptul că, dieceza de Satu Mare fiind una de lângă frontieră, organizația Caritas, prezentă pe ambele părți cu ajutoare eficiente, i-a sprijinit pe cei care au trecut granița la Halmeu și Sighetu Marmației. A menționat că, potrivit raportului părintelui dr. Ioan Roman, director general al Caritas, mulți au încercat să-i ajute pe refugiați, subliniind în același timp necesitatea continuității acordării de ajutoare. Episcopul Eugen a avertizat că harul vine de la Dumnezeu, iar pacea este darul Său, care nu poate fi smuls, ci doar cerut prin rugăciune.
La finalul conferinței de presă, Márta Popovici Palojtay le-a cerut reprezentanților presei și, prin intermediul lor, tuturor oamenilor să se roage pentru ucraineni, pentru Transcarpatia, pentru oamenii care locuiesc acolo, pentru că rugăciunea este o forță reală, al cărei rod trebuie să fie căutat nu numai în încetarea luptei, ci și în nașterea păcii în inimile răscolite ale oamenilor. Roadele rugăciunii sunt aproape palpabile în Transcarpatia, așa că le-a cerut tuturor să nu înceteze a se ruga pentru ca oamenii care locuiesc acolo să reziste presiunii, copiii să sufere cât mai puține traume, iar familiile să poată trăi împreună și pe mai departe.
